Ce faci atunci cand inima ta sufera din cauza celui pe care il iubesti? Din cauza ca el te face sa plangi, sa mori de durere…
Pleci? Ramai?
Pentru mine e un singur raspuns… ce crede inima mea ca poate face. Raman daca fara el mi-ar fi prea greu, plec daca nu mai am de ce ramane.
Asa ca am ramas. Pentru ca fara el zilele mele sunt prea goale, sunt prea singura.
Pentru ca atingerea lui e singura dupa care corpul si sufletul meu tanjesc. Pentru ca si acum, dupa atat timp, la fiecare sarut imi agita fluturii in stomac. Stiu ca nu sunt o influenta buna pentru el, dar am incercat sa-mi pastrez gandurile cele mai intunecate pentru mine, nu e nevoie sa-l ranesc, pentru ca m-as rani pe mine.
Sunt zile in care vreau sa ma intorc la viata de dinainte, sa fiu a nimanui, sa pot fi libera, dar nu vreau sa plec… Sufletul meu e al lui, tot ce am eu l-am cedat lui, pentru ca il iubesc pana la adoratie.
Si nu, nu m-am pierdut pe mine langa el, nu am uitat de mine. E adevarat, este putin egoist, dar imi permite sa fiu cine vreau eu sa fiu, ma iubeste asa cum sunt. Poate prea mult.
Inchei aici, ma duc in pat, in bratele lui. Doarme prea frumos sa nu-l trezesc 
